În fiecare an, la București, are loc „Bucharest Pride” – o săptămână întreagă de evenimente culturale și un marș pentru apărarea drepturilor comunității LGBTQ+. Pride-ul a devenit un simbol al luptei și supraviețuirii pentru mulți oameni. Această sărbătoare demonstrează că vizibilitatea contează pentru mulți dintre noi. În acest articol, vom analiza cum s-a dezvoltat „Bucharest Pride” de la înființarea sa, cine se află în spatele organizării sale și de ce acest eveniment este important nu doar pentru comunitatea LGBTQ+, ci și pentru întreaga democrație românească. Mai multe detalii pe bucharestski.eu.
Cum a început totul
Mișcarea românească pentru drepturile gay a devenit tot mai populară în anii 1990, iar în 1996, relațiile sexuale homosexuale consimțite între doi adulți au fost în sfârșit dezincriminate. Tot atunci, în capitala României a apărut prima organizație care apăra drepturile persoanelor gay. Aceasta a fost organizația „Accept”, care și-a propus să creeze condiții mai bune de viață pentru comunitatea LGBTQ+ din România.
Cu toate acestea, în țară încă era în vigoare articolul 200, care interzicea orice manifestare publică a persoanelor gay și propaganda homosexualității. Din acest motiv, pentru o lungă perioadă de timp, paradele gay au fost pur și simplu imposibile. În ciuda acestui fapt, în octombrie 2000, „Accept” a organizat la București cea de-a 22-a Conferință Europeană a Asociației Internaționale a Lesbienelor și Homosexualilor (ILGA-Europe). Acest eveniment a adunat aproximativ 100 de participanți și a atras atenția presei asupra problemei drepturilor LGBTQ+ în țară.
În urma presiunilor din partea UE, a Consiliului Europei și a organizației „Accept”, articolul 200 a fost în cele din urmă abrogat. De asemenea, legislația antidiscriminare a interzis discriminarea persoanelor pe baza orientării lor sexuale.
Începând cu 2002, în capitală au început să se deschidă și cluburi gay, astfel încât ideea de a organiza un gay pride părea din ce în ce mai realistă.
Primul gay pride
Primul gay pride a avut loc la București în 2004 și s-a numit „GayFest 2004”. Festivalul s-a desfășurat în perioada 3-9 mai. Tema principală a festivalului au fost dezbaterile privind atitudinea față de comunitatea LGBTQ+ din România. Pentru prima dată în țară, în cadrul acestui eveniment, a avut loc un festival de film LGBTQ+. Institutul Goethe s-a alăturat, de asemenea, festivalului și a organizat o expoziție de fotografie a artistei poloneze, intitulată „Să ne vadă”. Expoziția a fost dedicată vizibilității persoanelor gay și lesbiene din Polonia.
A fost o săptămână în care persoanele gay și-au celebrat dreptul de a fi diferiți de majoritate, manifestând în același timp solidaritate cu restul societății. Se planificase și organizarea unei parade gay în centrul orașului, dar s-a renunțat la idee deoarece „societatea românească nu era pregătită pentru un eveniment de o asemenea anvergură”. De asemenea, membrilor comunității LGBTQ+ le era teamă să iasă în stradă.
Cum a evoluat istoria
Primul marș a avut loc chiar în anul următor. Inițial, autoritățile au refuzat ideea, dar după lobby din partea organizațiilor internaționale, parada a putut fi organizată. Evenimentul s-a desfășurat cu destul succes. Au participat aproximativ 300 de persoane. Deși parada a fost însoțită de proteste și tensiuni, acest marș a marcat începutul unei noi ere de deschidere și luptă pentru drepturile omului.
În anii următori, pride-ul de la București a devenit din ce în ce mai popular. În a doua jumătate a anilor 2000, evenimentul a devenit mult mai interesant: în program au fost adăugate concerte, expoziții de artă, proiecții de film și prelegeri. Cu fiecare an, numărul participanților a crescut, iar reacția societății a devenit mai tolerantă.
Parada din 2025
În 2025, a avut loc cea mai mare paradă de acest gen din istoria țării. La eveniment s-au alăturat aproximativ 30.000 de oameni, care au fluturat steaguri curcubeu. A fost cea de-a 20-a ediție aniversară a paradei gay din București. Evident, acesta este un simbol al faptului că comunitatea LGBTQ+ a reușit să învingă. Protestul lor s-a înrădăcinat în conștiința publică. Comunitatea LGBTQ+ este susținută în special de tinerii români.
Cu toate acestea, Biserica Ortodoxă Română se opune în continuare homosexualității și parteneriatelor civile. Biserica a organizat propria sa mică paradă, numită „Marșul pentru Normalitate”, care a avut loc într-o altă parte a Bucureștiului.